Sari la conținutul principal

Dicționar de psihologie

Termenii pe care îi întâlnești într-un diagnostic, într-un articol sau în descrierea unui terapeut — explicați scurt, fără jargon, cu mențiunea a ceea ce se confundă cel mai des cu ei.

Abandon emoționalneglijare emoțională în copilărie
Nu ce s-a întâmplat, ci ce nu s-a întâmplat — absența răspunsului la nevoile emoționale ale unui copil, într-o casă care putea fi altfel în regulă.
Alexitimie
Dificultatea de a identifica și a numi propriile emoții. Nu absența lor — le simți în corp, dar nu ai cuvântul care le descrie.
Anhedonie
Pierderea capacității de a simți plăcere din lucruri care înainte o produceau. Unul dintre cele două simptome centrale ale depresiei.
Anxietate anticipatoriefrica de dinainte
Anxietatea produsă de așteptarea unui eveniment, nu de evenimentul însuși — de obicei mai lungă și mai intensă decât ce urmează.
Asertivitatecomunicare asertivă
Capacitatea de a-ți spune nevoia direct, fără să te ștergi pe tine și fără să calci peste celălalt — a treia opțiune între supunere și agresivitate.
Atac de panicăcriză de panică, atac de anxietate
Un val brusc de frică intensă, cu simptome fizice puternice, care atinge vârful în circa zece minute și trece de la sine — deși în timpul lui pare că nu se va termina niciodată.
Atașament anxiosatașament preocupat, anxios-ambivalent
Un tipar relațional în care apropierea e dorită intens și simultan resimțită ca nesigură — de unde nevoia constantă de reasigurare și sensibilitatea extremă la semne de distanțare.
Atașament evitantatașament distant, evitant-desconsiderant
Un tipar în care independența e supraevaluată și apropierea resimțită ca amenințare la autonomie — de obicei nu din lipsă de nevoi, ci din învățarea că nevoile nu sunt primite.
Autosabotajhandicapare de sine
Comportamente care strică ceva ce îți dorești — de obicei nu din lipsă de motivație, ci pentru că eșecul cu o scuză doare mai puțin decât eșecul fără.
Burnoutepuizare profesională, sindrom de epuizare
Un sindrom cu trei componente — epuizare, distanțare cinică și scăderea sentimentului de eficacitate — clasificat de OMS ca fenomen ocupațional, nu ca boală.
Catastrofizare
Saltul automat la cel mai rău scenariu posibil, tratat ca și cum ar fi cel mai probabil. Una dintre distorsiunile cognitive centrale în anxietate.
Codependențădependență relațională
Un tipar în care stima de sine și sensul propriu ajung să depindă de a avea grijă de cineva sau de a-l ține stabil — de obicei cu prețul propriilor nevoi.
Compulsiiritualuri, comportamente de siguranță
Acțiuni sau ritualuri mentale repetate pentru a reduce anxietatea produsă de un gând — eficiente pe termen scurt și exact motivul pentru care problema se menține pe termen lung.
Declanșatortrigger, factor declanșator
Un stimul care reactivează o reacție învățată dintr-o experiență anterioară — un miros, un ton al vocii, o oră din zi — cu o intensitate disproporționată față de situația prezentă.
Disocieredepersonalizare, derealizare
O deconectare de la propriile gânduri, emoții, corp sau de la realitatea din jur — de obicei un mecanism de protecție, nu un semn de nebunie.
Distorsiuni cognitive
Tipare de gândire sistematic inexacte care apar la toată lumea, dar se înmulțesc în anxietate și depresie. Nu sunt greșeli de logică — sunt scurtături care merg prost.
Doliu complicattulburare de doliu prelungit
Un doliu care rămâne la intensitatea inițială mult după pierdere și blochează funcționarea — nu o durere „prea mare”, ci una care nu se mișcă deloc.
Evitare experiențială
Efortul de a nu simți ceva neplăcut — și mecanismul comun aflat sub anxietate, dependențe, procrastinare și mâncat emoțional.
Fereastra de toleranțăzona optimă de activare
Intervalul de activare în care poți simți și gândi în același timp — sub el te amorțești, deasupra lui te copleșești, iar învățarea nu se produce nici într-o parte, nici în cealaltă.
Flashbackretrăire
Retrăirea unei experiențe trecute ca și cum s-ar petrece acum — nu o amintire despre care îți amintești, ci una pe care o trăiești din nou.
Gaslightingmanipulare a percepției realității
Un tipar în care cineva te face să te îndoiești sistematic de propria memorie, percepție sau judecată — până când nu mai ai încredere în ce ai văzut cu ochii tăi.
Gânduri intruziveobsesii, gânduri nedorite
Gânduri sau imagini care apar nechemat, adesea șocante sau opuse valorilor tale — universale ca fenomen, problematice doar prin cât de mult te lupți cu ele.
Hipervigilență
O stare de alertă permanentă, în care sistemul nervos scanează continuu mediul după pericol — chiar când nu există niciunul.
Insightconștientizare, revelație
Momentul în care înțelegi de ce faci ceva — necesar în multe cazuri, insuficient aproape întotdeauna.
Limite personalegranițe, bariere sănătoase
Linia dintre ce e responsabilitatea ta și ce e a celuilalt — exprimată prin ce accepți, ce refuzi și ce faci când cineva trece peste.
Mecanisme de apărareapărări psihice
Strategii în mare parte inconștiente prin care mintea reduce anxietatea produsă de ceva greu de acceptat — utile la doze mici, costisitoare când devin modul implicit de funcționare.
Mindfulnessatenție conștientă, prezență
Atenția îndreptată deliberat spre experiența prezentă, fără a o judeca — o abilitate antrenabilă, nu o stare de calm.
Neuroplasticitateplasticitate cerebrală
Capacitatea creierului de a-și modifica structura și conexiunile ca răspuns la experiență — baza biologică a faptului că terapia poate funcționa.
Perfecționism maladaptativperfecționism nevrotic, standarde rigide
Nu standardele înalte în sine, ci imposibilitatea de a fi mulțumit când sunt atinse — plus convingerea că valoarea ta depinde de a le atinge.
Proiecțieproiecție psihologică
Atribuirea către altcineva a unui sentiment sau a unei trăsături pe care nu o poți recunoaște la tine — și care devine, brusc, foarte vizibilă la el.
Reglare emoționalăautoreglare, gestionarea emoțiilor
Capacitatea de a influența ce emoție ai, cât de intens o simți și cât durează — fără să o suprimi și fără să fii dus de ea.
Rezistență în terapieambivalență față de schimbare
Tot ce încetinește procesul terapeutic — istoric interpretat ca opoziție a pacientului, astăzi înțeles mai degrabă ca semnal despre ritm, siguranță sau potrivirea metodei.
Ruminațiegândire în cerc
Reluarea repetată a acelorași gânduri despre o problemă, fără a ajunge la o soluție. Cel mai puternic factor de menținere a depresiei.
Rușine toxicărușine cronică, rușine internalizată
Convingerea că defectul nu e în ce ai făcut, ci în ce ești — motiv pentru care nu se repară prin scuze și nu se stinge prin realizări.
Sindromul impostoruluifenomenul impostorului
Convingerea persistentă că succesul tău e nemeritat și că cineva va observa în curând — rezistentă la dovezi, pentru că fiecare dovadă e reinterpretată ca noroc.
Somatizare
Suferința psihică exprimată prin simptome fizice reale — dureri, tensiune, probleme digestive — fără o cauză medicală care să le explice complet.
Stimă de sinerespect de sine, valoare de sine
Evaluarea globală pe care o faci despre propria valoare — mai puțin stabilă și mai puțin utilă decât se crede, motiv pentru care cercetarea recentă mută accentul spre autocompasiune.
Transfertransfer terapeutic
Reeditarea, în relația cu terapeutul, a unui tipar relațional vechi — deranjantă dacă e ignorată, și una dintre cele mai utile surse de informație dacă e observată.
Traumă complexăPTSD complex, C-PTSD
Urmarea unei expuneri repetate și prelungite la evenimente traumatice, de obicei relaționale și fără posibilitate de scăpare — recunoscută ca diagnostic separat în ICD-11.
Validare emoțională
A recunoaște că emoția cuiva are sens în contextul lui — fără să fii de acord cu concluziile și fără să încerci să o repari.

Definițiile de aici sunt informative. Nu înlocuiesc o evaluare făcută de un specialist și nu sunt suficiente pentru un autodiagnostic.

Ai recunoscut ceva?

Un termen dintr-un dicționar nu e un diagnostic. Dacă îți sună familiar și te afectează, un apel de 15 minute e cel mai simplu mod de a afla ce urmează.

Programează un apel gratuit